Un proiect din zona comerciala si de servicii (nerealizat din cauza situatiei economice) este studiul realizat in 2008-2009 pentru un showroom si service auto in mun. Buzau. Alcatuit dintr-un corp de cladire pentru showroom (in fata) si unul pentru service (in spate), proiectul aborda noul concept de arhitectura minimalista a marcii Volkswagen.
Mood Factory
despre arhitectura si proiectele noastre
Category Archives: de pe la noi
CONCURS – SEDIU ADMINISTRATIV SALAJ SI BIBLIOTECA
Solutia pentru un concurs mai vechi, din 2009, propunea doua cladiri distincte pentru institutiile judetului Salaj, Consiliul Judetean si Biblioteca.
Arhitectura propusa de noi se subordoneaza aici cladirii istoriste invecinate (prin volume neutre, reduse ca gabarit, cu aspect general opac al fatadelor), dar cauta o identitate noua, contemporana si diferita pentru fiecare cladire (prin ritmuri schimbate ale ferestrelor, prin materiale moderne care structureaza grafica fatadelor, prin introducerea unor fragmente vitrate mai amplu, in contrast cu ferestrele simple). Este cautata o expresivitate a fatadelor in raport cu functiunea din interior, in ideea de transparenta institutionala (spatiile publice sunt tratate alb, birourile sunt in culoare inchisa, zonele de acces sunt vitrate).
Un raspuns particular al proiectului la tema concursului este transformarea subsolului (subsol echivalent cu cel al cladirii vecine a Cercului Militar) intr-un spatiu deschis la nivelul strazii. Parcarile sunt doar acoperite, spatiile inchise ale cladilor sunt vitrate, iar inserarea spatiilor verzi contribuie la generarea unui spatiu urban public, deschis cetatenilor. In plan estetic, consecinta este impresia de plutire a noilor constructii, in contrast cu caracterul tectonic al arhitecturii din jur.
PROIECT DE CONCURS – REAMENAJAREA UNUI SPATIU PUBLIC
Proiectul propus de noi pentru concursul din 2011, de reamenajare a unui spatiu public in jurul statuii lui Ciprian Porumbescu, in parcul Gh. Dima din Brasov, a fost premiat de juriu cu locul al treilea. Rezumam din textul care insotea plansele de-atunci:
Solutia propusa este un raspuns la lipsa unei amenajari a spatiului aferent, care sa puna in valoare statuia compozitorului, si la elementele parazitare, aparute din intentia de a proteja statuia (gardul, soclul intins de la baza) si care limiteaza interactiunea dintre privitor si monument.
Interventiile propuse asupra scuarului si soclului statuii sunt subordonate intentiei de a umaniza un spatiu si a estompa sobrietatea care, in mod conventional, este specifica monumentelor. Pe de o parte, am folosit potentialul locului pentru a aduce oamenii mai aproape de statuie, de a-i face receptivi la istorie si indirect la valoarea artistica a operei lui Ciprian Porumbescu. Pe de alta parte, am inserat informatii despre compozitor, la nivel simbolic, in amenajarea spatiului.
Din dorinta de a elimina vizual baza soclului, fara ca restul soclului sa aiba proportiile initiale afectate, am propus ridicarea terenului peste cota bazei. Concomitent, inclinarea terenului catre strada pune statuia intr-o perspectiva favorabila.
Cele doua randuri de banci, de o parte si alta a statuii, directioneaza perspectiva catre statuie. Bancile sunt realizate din dale albe de beton care sunt dispuse asemanator notelor intr-o partitura.
In spatele statuii, cativa arbusti au rolul de a oferi un fundal monumentului (in prezent, se creeaza o suprapunere neplacuta intre statuie si locul de joaca din spate).
REABILITARE CAPRA NEAGRA
Un mic studiu de reabilitare a unui corp de cladire din restaurantul Capra Neagra, Poiana Brasov. Tema de proiect solicita remodelarea acoperisului pentru extinderea mansardei si inglobarea in spatiul vechii cladiri a unor functiuni de fast-food, aparute in ultimii ani sub forma de chioscuri in curtea localului.
stand ReadFwd la Bookfest 2012
Cu ocazia targului de carte Bookfest ce a avut loc in perioada 30 mai – 3 iunie la Romexpo, am proiectat si amenajat standul ReadFwd. Provocarea a fost de a integra aceasta agentie digitala in contextul unui targ dedicat mai curand cartii traditionale. Am ajuns astfel la ideea ca hartia poate si trebuie sa devina material de design, pe langa traditionalul sau rol de purtator de mesaj. Materialul predilect pentru amenajare a fost cartonul duplex, alaturi de autocolantul alb taiat si aplicat cu maiestrie de prietenii de la Stickpartout si de hartia alba a abajururilor. Pentru ca standul urma sa fie utilizat pentru discutii si demonstratii ale aplicatiei pe iPad-uri, ne-am indepartat si de modelul obisnuit al standurilor mici de la Bookfest, care au o mica tejghea si rafturi cu carti, si am amplasat o masa cu scaune care a ocupat aproape tot spatiul standului. Peretii au primit rolul de transmitere a mesajului tehnologic si digital al ReadFwd.
concurs curtea Honterus
Revenim dupa o pauza foarte lunga, motivata de lucrul la a doua editie a “Orasului Memorabil” (care anul acesta a avut o multime de evenimente in program) si de publicarea albumului retrospectiv al editiei de anul trecut. Intre timp am participat la cateva din concursurile de arhitectura organizate in ultima vreme si le vom prezenta aici, cel mai probabil in ordine invers cronologica.
Astazi s-au anuntat rezultatele concursului pentru reabilitarea si reamenajarea curtii Johannes Honterus. Proiectele castigatoare pot fi vazute aici iar toate proiectele participante, aici.
Participarea noastra:
THINK OUTSIDE THE PARKING BOX
Concursul international organizat de Nissan in 2009, in vederea colectarii unor idei istete pentru spatiile de parcare, avea in subtext dorinta de promovare a modelului Quashquai. Propunerile selectate au fost insa din cele mai putin practice si/sau inovatoare, fiind mai degraba complementare reclamelor naive din seria Quashquai.
De vreme ce inovarea parcarii este o directie moarta – cel putin pina nu se schimba si conceptul de automobil – si spunem asta pentru ca ultimele decenii nu au mai produs solutii noi in domeniu, solutia noastra a avut o abordare mai curand urbanistica, prin care am incercat sa lucram asupra calitatii spatiului. Ne-am propus atunci sa depasim perceptia stinjenitoare pe care o au parcajele in peisajul urban si sa gasim un raport convenabil intre utilitatea acestora si deranjul pe care tot ele il provoaca. Reproducem mai jos textul care a insotit si explicitat propunerea noastra in competitie. Imaginile alaturate reprezinta machetele celor trimise la concurs si care, desigur, aveau modelele Nissan suprapuse.
Wether it lies along the avenues, among the buildings, or it is underground, the parking is an embarrassing presence in the urban landscape. The spaces used for parking prove the city’s ambivalence towards them: on the one hand necessary and precious, on the other, unwanted and hidden.
Our proposal represents an urban parking concept which brings together the utility of the parking box and care for the image of the city. The parking is put together with the pedestrian street, leisure areas and playgrounds (including those for skaters and bikers), in a way in which, its presence contributes to the quality of the urban image. Besides a car is a design object which could be exhibited in a suitable urban setting. Such an attitude makes possible the existence of parkings in areas where today it would be considered unacceptable.
If we borrow the contemporary vocabulary of landscape development, the quality of the parking box could easily be upgraded. Interfering directly with the shape and design of the parking place, one can change it into an urban space: the artificial topography of the ground, boundaries of walls of different heights, green pavements, discontinuity of the parking rows by interposing areas with different functions. The costs for such measures are low comparing with the land’s value and the interest for free building space in the cities.
nomansland
Proiectul “Interventie in Spatiul Public brasovean. No man’s land-uri urbane”, initiat de arh. Barth Lorand, cu sprijinul OAR Brasov-Covasna-Harghita ne-a dat ocazia sa ne implicam intr-un mod placut si lipsit de constrangeri in viata publica a orasului. Am participat la concursul de reabilitari de spatii publice pe care l-au propus si ne-am bucurat ca una din propunerile noastre a fost apreciata intr-atat incat a luat unul din cele doua premii I (pentru spatiul aflat la intersectia strazilor Castelului si Apolonia Hirscher). Vernisajul expozitiei a fost o ocazie sa descoperim un suflu proaspat intre arhitectii tineri din Brasov si o reala preocupare pentru spatiul public. Intentia proiectului, de a sugera Primariei directii, posibilitati de interventie pentru viitor, este sustinuta de valoarea tuturor propunerilor. Detalii despre proiect si expozitie puteti gasi aici.
propunere_cabane alpine
Un proiect care se afla inca in stadiul de studiu, dar care este in continuare foarte interesant – o cabana alpina. De data aceasta ne-am apropiat cel mai mult de o constructie ecologica, cu consum redus de energie. Costul ridicat al transportului materialelor ne-a facut sa folosim materiale regenerabile, aflate in zona sau usor de transportat (lemn in mare masura). Adaptata la normele din tara noastra si la cerintele clientului, constructia e alcatuita din doua registre: un registru deschis al parterului cuprinzand spatiile comune (sala de mese, refugiu si anexe) si un registru opac al mansardei dezvoltat pe doua nivele si destinat camerelor de cazare. Dispunerea perpendiculara pe panta a volumului cladirii permite amplasarea unei terase generoase ca spatiu si priveliste. Tratarea intregului registru superior – etaj si acoperis – intr-un volum compact, din acelasi material este o solutie inspirata din arhitectura cabanelor traditionale. Scenariile pentru diferite materiale de acoperis (tabla faltuita, sindrila) si lipsa streasinei, in combinatie cu raportul alungit al volumului au rezultat prin adecvarea la conditiile climatice si de sit, dar si prin optiunea noastra pentru o arhitectura contemporana.
Extindere Universitatea Transilvania_Brasov
Acum cateva luni am raspuns la o cerere de oferta lansata de Universitatea Transilvania, privind o extindere a cladirii de pe Colina. Intentia era de a inchide terasa aflata deasupra corpului hexagonal si de a propune spatii pentru birouri, o sala de conferinta si o cafeteria, plus spatii anexe. Licitatia a fost din pacate o strutocamila intre oferta financiara si un concurs de arhitectura ceea ce a insemnat ca valoarea in sine a proiectului de arhitectura nu a contat (toate echipele care au licitat au primit punctajul maxim pentru arhitectura in conditiile in care au prezentat toate plansele cerute). Credem ca un proiect cu impactul vizual asupra unei constructii atat de importante in oras cum este acesta, ar fi trebuit sa beneficieze de un adevarat concurs de arhitectura, sustinut si promovat de Ordinul Arhitectilor. Dar lasand la o parte criticile privind organizarea (pentru a nu fi banuiti de frustrare), credem ca a fost important sa participam la un “concurs” care in final priveste orasul. Evident ni s-ar fi parut de bun augur o expunere publica a solutiilor – cine stie, poate aceasta se va intampla.
Arhitectura cladirii existente, puternic decorata si cu o imagine iconica pentru oras, reclama o interventie care, departe de a fi timida, trebuie sa se integreze în context. De vreme ce cladirea Universitatii Transilvania este ea însasi o interpretare formala a arhitecturii medievale care defineste atmosfera orasului, am considerat ca interventia nu trebuie sa mearga în directia unei suprainterpretari, ci trebuie sa poata fi citita ca o aditie contemporana neutra. În aceasta idee am propus ca volumul care închide perimetral terasa sa expuna catre oras o dubla suprafata de joc cu transparente. Aceasta închidere alcatuita din doua foi de tabla, una exterioara (tabla cutata perforata) si alta interioara (tabla simpla) produce o alternanta de efecte de transparenta noapte/zi. În timpul zilei volumul pare compact iar culoarea tablei fin perforate de cupru oxidat (verde/turcoaz) îl face sa se integreze în imaginea acoperisurilor Universitatii. Seara, când spatiile interioare sunt luminate, prin stratul exterior se ghicesc golurile, iar prezenta volumului devine mai evidenta. Am ales aceasta posibilitate de exprimare a activitatii interioare în exterior pentru ca Universitatea este un punct de interes în viata orasului iar spatiile nou propuse (sala de conferinta, cafeteria) reprezinta locuri de interactiune sociala.
www.casa.moodfactory.ro is online!
Lately we have been busy developing an affordable housing concept that would hopefully encourage those who would like to build a home do so, even during this financially unstable time. You can check out the “ideal home” project here.
Tocmai am lansat o noua zona a site-ului nostru, casa.moodfactory.ro ! Este dedicata prezentarii unui nou concept de proiectare de locuinte cu costuri reduse pe care l-am dezvoltat in ultimele luni. Pe scurt este vorba de un proiect de casa conformata cat mai economic, atat din punct de vedere spatial, cat si al materialelor folosite, fara insa a face rabat la confortul final. Am propus diverse alcatuiri constructive, fiecare cu avantajele financiare proprii si am dezvoltat mai multe modele, bazate pe aceleasi planuri ale casei.
Ideea de a propune un astfel de concept ne-a venit cand am vazut ce se intelege in genere prin “case ieftine” si prin site-uri de case ieftine. Pe de o parte proiectele tip prezentate pe astfel de site-uri sunt ieftine, dar de o calitate a proiectarii indoielnica si, sa nu uitam, sunt reutilizabile, asa ca o locuinta va arata la fel cu sute altele si nici macar nu va fi “de vis”. Pe de alta parte, ceea ce se poate gasi pe piata ca locuinta ieftina arata ieftin. Finisajele sunt de slaba calitate, detaliile nu sunt atent executate, intr-un cuvant economia se face prin ciupituri care intr-un final se vad. Daca insa de la bun inceput proiectul este inteligent, fara spatii pierdute, rational conceput ca structura si cu finisaje care arata interesant fara a fi scumpe sau complicat de aplicat, economia este una sanatoasa.
Va invitam sa vizitati site-ul si sa priviti varietatea de solutii care pot fi obtinute folosind principiile propuse de noi:
Centru cultural multifunctional Ghetar comuna Garda de Sus
We took part in an architecture contest for a comunity / cultural center in a village named Ghetar. Three was the lucky number and this time we won the second prize – good enough to keep us motivated to take part in other contests, especially as this one was well organized and more serious than other. We enjoyed working on the border of traditional architecture, where the vernacular meets new technologies and details. We worked with wood, which was a real challenge but also rewarding.
Al treilea concurs la care am participat a avut o tema foarte ofertanta: un centru cultural dar si de intalnire a comunitatii si a turistilor, in satul Ghetar, comuna Garda de Sus. Pentru aceasta participare am castigat premiul II, ceea ce evident ne-a onorat, mai ales ca am avut parte de o competitie corecta si de competitori valorosi. Puteti vedea solutia castigatoare aici si aici. Este o solutie spectaculoasa, care merita sa fie construita – asadar sa aiba alta soarta decat majoritatea proiectelor care rezulta din concursuri de arhitectura la noi.
Concursul pornit din dorinta de specificitate a arhitecturii acestui edificiu reprezentativ pentru zona, ne-a dat ocazia sa facem o incursiune in arhitectura vernaculara in care ne-am straduit sa gasim resurse pentru o solutie contemporana. De la tipologia gospodariei – formata din locuinta propriu-zisa si anexe – am imprumutat impartirea functiunilor in principale (sala de spectacol si restaurantul) si secundare (anexele salii de spectacol, depozitari) si plasarea acestora in doua corpuri de cladire. De la orientarea majoritatii caselor spre intersectia principala de drumuri am preluat si orientarea propunerii noastre. Ne-am bucurat ca am putut sa lucram cu lemn, material care este specific arhitecturii din zona, insa aflat in pericol de a nu mai fi utilizat, din lipsa de mesteri si, probabil, de bani. Am esentializat forma unei case de lemn, am pastrat proportiile ei, insa am transpus aceasta imagine intr-una a zilelor noastre, cu detalii contemporane. Relatia intre cladirile propuse de noi si sit tine seama de existenta spatiilor intermediare, de tipul prispei, si de deschiderea pe care trebuie sa o sugereze o cladire publica. O serie de terase care urmaresc topografia sitului, realizeaza trecerea treptata dinspre spatiul exterior spre functiunile interioare.
Piata Unirii_Schei
We took part in an urban space revitalisation project, regarding one of the oldest squares in Brasov. This space is used as a parking lot, even though it holds an important symbolic meaning for the community. We tried to create a contemporary urban space without neglecting the tradition of the place.
Al doilea concurs la care ne-am incumetat a fost cel pentru amenajarea Pietei Unirii din Brasov. A fost vorba de un concurs de idee pentru revitalizarea unei piete care in acest moment este o trista parcare. Din pacate sentimentul final a fost acela ca nu a fost tocmai un concurs de idee, ci mai curand unul orientat catre obtinerea unui PUZ al zonei. Din solutia aleasa ne-am dat seama si de anvergura investitiilor pe care le aveau in vedere comanditarii si care din pacate, pentru potentialul turistic al locului, au fost reduse – este vorba de schimbarea pavimentului, de reorganizarea traficului si de amplasarea unui numar minim de obiecte de mobilier urban. Mai multe informatii despre solutia castigatoare puteti gasi aici.
Solutia noastra s-a bazat pe un studiu anterior amanuntit (caci intamplarea a facut ca Ovidiu sa isi fi facut diploma pe un sit din aceasta piata) care a relevat punctele importante ale pietei care concentreaza publicul si care ofera vizibilitate catre elementele cele mai importante ale pietei – biserica, troita si statuia. De aceea am propus trei zone functionale, marcate prin pavaj din piatra cubica (recuperata din cea existenta) si prin spatiu verde. Demarcatia dintre spatiul verde si pavajul inconjurator se face prin banci de lemn care urmeaza forma organica a spatiului propus. Am ales sa lucram cu forme fluide, organice, pentru a sublinia libertatea spatiului in momentul in care traficul ar fi fost redistribuit si parcarile eliminate. In plus a fost o optiune sugerata de forma terenului care in zona locului de joaca pentru copii este una naturala, organica. In aceasta zona a locului de joaca am amplasat cateva gradene asezate pe terenul natural, care formeaza un mic spatiu de spectacol care are ca fundal intrarea in ansamblul bisericii si primei scoli. Pavajul pietei, din placi mari, este intrerupt din loc in loc de placi de bronz cu basoreliefuri realizate de artisti locali, care descriu momente din istoria Scheiului. Am prevazut si o fantana arteziana cu jeturi de la nivelul pavimentului, pentru a nu mai amplasa un obiect in plus in piata, in competitie cu troita si cu statuia soldatului. Gandindu-ne ca reabilitarea functionala a pietei va consta si in deschiderea unor terase, restaurante, baruri la parterul caselor, am propus plantarea unor copaci care sa asigure umbra pentru terasele acestora.
Din pacate optiunile juriului nu au fost comunicate iar ceea ce am aflat din presa nu a fost in masura sa ne multumeasca. Argumentul suprem impotriva spatiului verde intr-o piata de aceasta anvergura a fost acela ca nu se potriveste intr-un context medieval. Insa in afara de forma sa, care este intr-adevar rezultatul dezvoltarii spontane a orasului inca din Evul Mediu, putine elemente din piata aduc aminte de acesta, fatadele fiind mai curand baroce, daca nu chiar eclectice. Asa ca ar fi greu sa proclamam piata ca fiind una medievala si ar trebui mai curand sa ii recunoastem valoarea de varietate, sa nu o incadram strict, pierzand prin aceasta din libertatea interventiei. Suntem inca tematori cand vine vorba de interventii in context istoric, ceea ce de cele mai multe ori este rezonabil, caci ce se vede ca interventie recenta la noi nu e in masura sa ne incurajeze. Dar in cazul unui concurs ar merita sa aruncam un ochi si pe afara, sa vedem ca interventiile se pot face respectand contextul fara a fi plictisitoare. Va propun sa vedeti ce fac altii aici (Luisa Fontana in Italia), aici (Gustafson Porter in Nottingham ) si aici (Toyo Ito in Bruges).
Santier_Locuinta Ciobanu
Some of the stages of the building site for Ciobanu House:
Iata stadiile prin care am trecut:
Santier_Albref
Ne place sa ne ingrijim de santierele noastre, sa ne asiguram ca lucrurile nu o iau razna mai ales cand muncitorii iau initiative in privinta detaliilor. Evident nu reusim intotdeauna iar asta ne solicita deseori imaginatia, caci e nevoie de inventivitate ca sa “reparam” unele detalii. In cele ce urmeaza va propunem o scurta istorie a santierului unei hale, pe care ati mai vazut-o aici, in randari.
