We took part in an urban space revitalisation project, regarding one of the oldest squares in Brasov. This space is used as a parking lot, even though it holds an important symbolic meaning for the community. We tried to create a contemporary urban space without neglecting the tradition of the place.
Al doilea concurs la care ne-am incumetat a fost cel pentru amenajarea Pietei Unirii din Brasov. A fost vorba de un concurs de idee pentru revitalizarea unei piete care in acest moment este o trista parcare. Din pacate sentimentul final a fost acela ca nu a fost tocmai un concurs de idee, ci mai curand unul orientat catre obtinerea unui PUZ al zonei. Din solutia aleasa ne-am dat seama si de anvergura investitiilor pe care le aveau in vedere comanditarii si care din pacate, pentru potentialul turistic al locului, au fost reduse – este vorba de schimbarea pavimentului, de reorganizarea traficului si de amplasarea unui numar minim de obiecte de mobilier urban. Mai multe informatii despre solutia castigatoare puteti gasi aici.
Solutia noastra s-a bazat pe un studiu anterior amanuntit (caci intamplarea a facut ca Ovidiu sa isi fi facut diploma pe un sit din aceasta piata) care a relevat punctele importante ale pietei care concentreaza publicul si care ofera vizibilitate catre elementele cele mai importante ale pietei – biserica, troita si statuia. De aceea am propus trei zone functionale, marcate prin pavaj din piatra cubica (recuperata din cea existenta) si prin spatiu verde. Demarcatia dintre spatiul verde si pavajul inconjurator se face prin banci de lemn care urmeaza forma organica a spatiului propus. Am ales sa lucram cu forme fluide, organice, pentru a sublinia libertatea spatiului in momentul in care traficul ar fi fost redistribuit si parcarile eliminate. In plus a fost o optiune sugerata de forma terenului care in zona locului de joaca pentru copii este una naturala, organica. In aceasta zona a locului de joaca am amplasat cateva gradene asezate pe terenul natural, care formeaza un mic spatiu de spectacol care are ca fundal intrarea in ansamblul bisericii si primei scoli. Pavajul pietei, din placi mari, este intrerupt din loc in loc de placi de bronz cu basoreliefuri realizate de artisti locali, care descriu momente din istoria Scheiului. Am prevazut si o fantana arteziana cu jeturi de la nivelul pavimentului, pentru a nu mai amplasa un obiect in plus in piata, in competitie cu troita si cu statuia soldatului. Gandindu-ne ca reabilitarea functionala a pietei va consta si in deschiderea unor terase, restaurante, baruri la parterul caselor, am propus plantarea unor copaci care sa asigure umbra pentru terasele acestora.
Din pacate optiunile juriului nu au fost comunicate iar ceea ce am aflat din presa nu a fost in masura sa ne multumeasca. Argumentul suprem impotriva spatiului verde intr-o piata de aceasta anvergura a fost acela ca nu se potriveste intr-un context medieval. Insa in afara de forma sa, care este intr-adevar rezultatul dezvoltarii spontane a orasului inca din Evul Mediu, putine elemente din piata aduc aminte de acesta, fatadele fiind mai curand baroce, daca nu chiar eclectice. Asa ca ar fi greu sa proclamam piata ca fiind una medievala si ar trebui mai curand sa ii recunoastem valoarea de varietate, sa nu o incadram strict, pierzand prin aceasta din libertatea interventiei. Suntem inca tematori cand vine vorba de interventii in context istoric, ceea ce de cele mai multe ori este rezonabil, caci ce se vede ca interventie recenta la noi nu e in masura sa ne incurajeze. Dar in cazul unui concurs ar merita sa aruncam un ochi si pe afara, sa vedem ca interventiile se pot face respectand contextul fara a fi plictisitoare. Va propun sa vedeti ce fac altii aici (Luisa Fontana in Italia), aici (Gustafson Porter in Nottingham ) si aici (Toyo Ito in Bruges).
Share on Facebook